Localizare Istoric Potentialul comunei Turismul Primaria Informatii de interes public Transparenta decizionala Transparenta decizionala
  POTENTIALUL COMUNEI
  Populatia
  Economia locala
  Cultura
  Invatamantul
  Religia
 

Religia

  Locuitorii, romani padureni, au fost inca din perioada de etnogeneza ortodocsi. Ei se rugau intr-o biserica construita la Valea Caselor, nucleul in apropierea caruia s-a format mai apoi localitatea Ghelari. Exploatarea minereului de fier a atras la Ghelari oameni de diferite etnii si confesiuni religioase. In 1783, statul austriac a ridicat pentru romano-catolicii din Ghelari Biserica Sfanta Varvara (patroana minerilor). Au existat si credinciosi de confesiune "reformata". Pentru ei, la sfarsitul sec. al XIX-lea s-a ridicat Biserica reformata din "Colonie".Istoria nu consemneaza nici un fel de certuri religioase intre ortodocsi, romano-catolici si reformati.
In jurul anului 1730 statul austriac, in stapanirea caruia se afla aceasta parte a Transilvaniei, a decis ca biserica ortodoxa din Valea caselor sa fie data noului cult creat de politica occidentala si Papa - cultul greco-catolic. Chiar si fara biserica, populatia a refuzat in mare parte sa paraseasca credinta ortodoxa. In 1765, la Ghelari functiona o parohie greco-catolica, cu un singur preot si o
singura familie membra. Numarul lor va creste numai in 1815 in schimbul acordarii unor privilegii.

Biserica ortodoxa cu hramul “Sfintii Mihail si Gavril” din Ghelari.

Ramasi in 1730 fara biserica, ortodocsii din Valea Caselor s-au adunat timp de 40 de ani in gospodaria unui satean numit "Zaca", pentru a-si indeplini ritualurile religioase.
Comform traditiei, se spune ca in 1770, groful Govajdiei, Gheorghe Berencz, in ciuda fatului ca era calvin, a ridicat o biserica pentru ortodocsii din Ghelari. A facut acest gest ca multumire catre Dumnezeu pentru tamaduirea miraculoasa de cancer a sotiei sale in urma Sfantului Maslu savarsit de preotii ortodocsi din Ghelari. Biserica a fost sfintita in 1770 si poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil.


Marea biserica ortodoxa din Ghelari

Cea mai mare dovada de credinta pe care au dat-o ghelarenii prin truda lor de a construi „Catedrala padurenilor”, biserica monumentala care domina centrul comunei si care a împlinit revelatia din tinerete a ctitorului ei, parintele Nerva Florea.
„Calvarul bisericii din Ghelari”, titlul unui articol publicat de Claudiu Târziu în Revista AS, spune totul despre stradania neobisnuita, timp de 34 de ani, a parintelui Florea si a ghelarenilor. „Nu degeaba Ghelariul e la fel de înalt ca Golgota, ca si aici trebuie jertfa mare” – spunea parintele Nerva Florea. El a fost si arhitect si diriginte de santier. Când era întrebat de ce face lucrurile într-un anumit fel, raspundea: „Asa am primit porunca de la Dumnezeu!”. I se întâmplase cu multi ani înainte, în 1927, pe când era student teolog la Sibiu, când a avut o revelatie si un glas tainic i-a spus: „Unde te duci, sa zidesti o biserica mareata”. Asa a si iesit, dimensiunile ei fiind de-a dreptul impresionante: 47 m lungime, 21 m latime si 47 m înaltime. Pictarea interiorului a durat nu mai putin de 5 ani, desi au lucrat la ea 6 oameni: Constantin Nitulescu si 5 ucenici de-ai sai. Piatra de temelie a fost pusa în 1939, dar biserica a fost terminata si sfintita abia în noiembrie 1973. Toti minerii din Ghelari au consimtit sa contribuie cu 7 % din salariu la fondurile pentru biserica. Dar banii tot nu ajungeau. În 1942 si 1943, corul si fanfara din Ghelari au facut un turneu prin tara, strângând bani pentru acelasi tel. Neexistând drum, caramida, fierul, cimentul si celelalte materiale de constructie erau aduse cu mocanita pâna la Retisoara, iar de acolo erau trase în mina, pe un plan înclinat si transportate cu vagonetii prin galerii. Erau scoase cu un funicular construit special si transportate pâna la santier cu carele cu boi.
Apoi, a venit regimul comunist care nu accepta credinta în Dumnezeu. Parintele a fost arestat, dar a fost eliberat dupa un an, nereusindu-se fabricarea unui dosar de vinovatie. I s-a interzis, însa, sa continue lucrarile.
Mult mai târziu, dupa 1955, a reusit sa „pacaleasca” autoritatile comuniste, cu urmatoarea argumentatie: „Ridicam o biserica în vârf de munte, nu e în calea nimanui, nu o vede nimeni, dar la o adica puteti spune ca respectati drepturile religioase, ca si asa ne acuza cei de la Europa Libera. Pe de alta parte, minerii sunt o clasa sociala greu de stapânit, vor avea o identitate spirituala, religioasa si sociala si vor fi linistiti în jurul bisericii”.
Dupa cutremurul din 1977, terenul pe care fusese construita biserica a început sa se scufunde. Dedesubt erau galerii vechi de mina, care nu fusesera umplute cu steril. Peretii bisericii se crapau si se distrugea superba pictura interioara. Desi se putea prabusi în orice moment, parintele Florea a continuat sa slujeasca în ea sfânta liturghie si sa caute solutii pentru reparatie. A fost nevoie de altia ani de munca neobosita si de sute de tone de ciment injectate în adânc, pentru oprirea surparilor. Parintele, însa, nu a mai apucat sa vada finalizarea lucrarilor. S-a dus la ceruri, în 1990, lânga duhovnicul si sfetnicul lui de o viata, ieromonahul Arsenie Boca.

Corul "Munca si Lumina" si Fanfara din Ghelari in turnelul de colectare de fonduri pentru biserica
1942-1943
Turneu
la Timisoara
Corul si fanfara
la Ateneul Roman
Spectacol
intr-un spital militar
Corul
"Munca si Lumina"
Spectacol pentru
militarii veniti de pe front

Toata lumea stie ca minunata biserica din Ghelar a fost ctitorita de inegalabilul parinte Nerva Florea, dar putini stiu ca înca doua frumoase biserici de pe teritoriul comunei Ghelari si-au început zidirea la staruita aceluiasi deosebit preot.
Bisericile din Plop si din Ruda sunt astazi martirie a faptelor bunului Nerva Florea, dar si a puternicei credinte a oamenilor din aceste localitati ajutati si de parintele Dan, care au rupt din saracia lor si au contribuit la ridicarea acestor minunate biserici.
Mormantul parintelui Nerva Florea



 

Biserica ortodoxa cu hramul “ Sfintii arhangheli Mihail si Gavril si Petru si Pavel”.
  BISERICILE
DIN COMUNA GHELARI
o dovada de credinta si ecumenism
 
 
Biserica ortodoxa din Ruda cu hramul “Sfântului Prooroc Ioan Botezatorul”, construirea începuta în 1970.
 
   
 
Biserica Reformata din Ghelari, construita între anii 1900 - 1919. Aceasta biserica este unicat prin faptul ca a fost singura biserica din Imperiul Austro - Ungar care a servit ca lacas de cult pentru reformati dupa Calvin, reformati lutherani si prezbiterieni în acelasi timp.
 
   
 
Biserica ortodoxa din Plop, cu hramul “Pogorârea Sfântului Duh”, zidirea începuta în 1970.
 
   
 
Biserica greco-catolica “Sfânta Varvara” din Ghelari, construita în anull 1783.
 
     
 
 
   
 
Biserica ortodoxa din Govajdia, cu hramul Sfântul Nicolae, construita în anul 1910.
 
   
 
Biserica romano-catolica din Govajdia, cu hramul “Sfântul Florian”, construita la 1802.
 
   
   
 
Biserica ortodoxa din catunul Manastirea. Catunul Manastire si-a luat numele chiar de la lacasul de cult care a functionat aici începând cu anii 1800 si are hramul “Schimbarea la fata”.
 

Localizare Istoric Potential Turismul Primaria Informatii publice Transparenta decizionala SVSU Opinia cetatenilor Home