Localizare Istoric Potentialul comunei Turismul Primaria Informatii de interes public Transparenta decizionala Transparenta decizionala
  ISTORIC
  Atestare documentara
  Exploatarea fierului
  Istoricul tehnic
  Personalitati locale
  Personalitati care ne-au vizitat meleagurile
  Cetateni de onoare ai comune Ghelari
 

Istoric

Personalitati locale
... oameni care, nascuti sau, pur si simplu, traitori pe tarâmuri ghelarene, au lasat urme sau amintiri de nesters în viata localnicilor sau, unii dintre ei, chiar în a natiunii.

Parintele Nerva Florea – preot cu un har deosebit, este ctitorul bisericii monumentale din centrul comunei. Datorita dimensiunilor si, mai ales, frumusetii ei, a fost supranumita „Catedrala padurenilor”. 34 de ani i-au trebuit parintelui ca sa o ridice, înfruntând greutatile, saracia, dar si prigoana autoritatilor comuniste, care l-au arestat de nu mai putin de 12 ori. În 1927, pe când era student la Facultatea de Teologie din Sibiu, a avut o revelatie: un glas îi cerea ca, acolo unde se va duce sa slujeasca, ca preot, sa ridice o biserica mareata. A venit la Ghelari în 1938 si un an mai târziu a sfintit piatra de temelie a noii biserici. A slujit pentru prima oara în ea în noiembrie 1973. A înaltat biserici si în împrejurimi, la Plop, Poienita Voinii si Ruda. A murit în 1990 si padurenii, pentru care a devenit o legenda, l-au înmormântat în „Catedrala” lor.

Iosif Florea („Domnul Florea”) – maistrul-sef al minei, la începutul secolului XX si unul din cei mai devotati obstei dintre toti locuitorii pe care i-a avut Ghelariul vreodata. Era, poate, cel mai respectat om din sat. A propus si a condus realizarea a numeroase obiective: scoala, spitalul, baia comunala, alimentarea cu apa, înfiintarea grupului de pompieri, a corului si a fanfarei. S-a dus el însusi la Sibiu, ca sa gaseasca un dirijor pentru fanfara, care trebuia reorganizata, dupa 1 decembrie 1918.

Iohan Hunter (Hunter baci) – de loc din Sibiu, a reorganizat fanfara din Ghelari, dupa modelul fanfarelor militare. A instruit si a format muzicieni, selectati dintre tinerii Ghelariului. S-a îndragostit de satul care l-a adoptat si nu a mai plecat niciodata din el. Aici îsi doarme si somnul de veci.
Iosif Mersici – a preluat conducerea fanfarei de la Iohan Hunter si a activat în cadrul ei 47 de ani, din care 35 ca dirijor. A format în sat o adevarata scoala de muzica, cu câte 15 – 20 de cursanti în fiecare an. A compus pentru fanfara piese care sunt cântate si astazi. Din 1965 s-a dedicat lucrului cu copiii, înfiintând si conducând si o fanfara de elevi. A organizat si a condus, în 1942 – 1943, pelerinajul fanfarei si al corului din Ghelari prin tara, ca sa strânga bani pentru construirea bisericii.

Toma Ioan Precup – a preluat, în 1965, de la Iosif Mersici, conducerea fanfarei de adulti, pe care a facut-o cunoscuta în toata tara, obtinând numeroase premii si titluri de laureat la concursuri si festivaluri.

Preot paroh Gheorghe Ungur – un mare patriot, a avut un rol important, prin predicile si cuvântarile lui, la întarirea spiritului national al ghelarenilor, înainte de Unirea de la Alba Iulia. De loc din Cincis, a venit în Ghelari în 1875, iar în 1907 a înfiintat corul barbatesc, „primul cor organizat cu respectarea regulilor culturale pe trei sectiuni vocale”. A deschis, astfel, o traditie care avea sa dureze aproape un secol. Corul din Ghelari a ajuns, la un moment dat, celebru în toata tara.

Nicolae Solomon – primul învatator român de la Ghelari. Nascut în 1897, la Pianul de Jos (Alba), a fost numit, la 1 octombrie 1918, director al celor doua scoli primare din Ghelari si al Scolii de adulti. Era singurul învatator din sat, cei maghiari plecând dupa 1 Decembrie 1918. I-a învatat, deopotriva, pe copiii si pe adultii din Ghelari, în primul rând istoria si geografia României. A pregatit delegatii care au participat la Marea Unire. A înfiintat formatia de dansuri, învatându-i pe copii jocurile ardelenesti, inclusiv cele padurenesti. El însusi era vataful Caluserilor. A condus scolile din Ghelari timp de 17 ani, pâna în 1935.

Zamfir Constantin – învatator, a preluat conducerea scolilor, de la Nicolae Solomon, în 1936 si a detinut-o pâna în 1965. A înfiintat, în 1962, Liceul de cultura generala cu profil real si a ridicat o cladire noua, în care functioneaza si astazi.A venit în Ghelari în 1930 si s-a casatorit cu o localnica, învatatoarea Ninus Toma, fiica unui maistru miner.
Ioan Malea Olar (al lui Bij) - economist si scriitor, a fost primul ghelarean care a dedicat o carte, „Oameni din lumea satului meu”, celor în mijlocul carora a crescut. A trait ultima parte a vietii si a murit la Cluj – Napoca.

Gostian Iosif Fleoac – inginer, a fost primul care si-a propus sa scrie si sa publice o „Monografie a comunei Ghelari”. A adunat un volum impresionant de date, dar boala l-a rapus înainte de a-si vedea visul împlinit. Ultima lui dorinta a fost sa fie înmormântat în cimitirul din satul natal.
Ioan Alic (al lui Nica) – primar al Ghelariului în anii 20, a refuzat sa se alinieze vreunei politici de partid. S-a dedicat trup si suflet Unirii. A cutreierat întregul tinut al padurenilor, vorbind, la întruniri populare, pe întelesul tuturor, despre importanta istorica a alipirii Ardealului la România. A reusit sa strânga 677 de adeziuni si a fost Împuternicit al Tinutului Padurenilor sa voteze la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. A dus cu el, acolo, peste 50 de ghelareni.

Aron Popa (al lui Budileanu) – primul ghelarean care urcat cele mai înalte trepte în învatamântul universitar. Absolvent al Facultatii de Mine si Metalurgie din Bucuresti, a îndeplinit timp de 14 ani functia de Rector al Institutului de Mine din Petrosani.

Aurel Alicu (al lui Dochia) – economist de marca, absolvent al Academiei Comerciale Bucuresti, a fost primul ghelarean proprietar al unei publicatii. Ziarul „Dacia”, care avea o orientare social – democrata, a aparut la Bucuresti în perioada 1933 – 1938, avându-i colaboratori, printre altii, pe Miron Constantinescu si Silviu Brucan.

Cristina Miclea (casatorita Moraru) – si-a dedicat întreaga viata copiilor din Ghelari, unde a activat ca învatatoare pâna la pensionare. Câteva zeci de ani a fost solista celebrului cor din Ghelari.

Aron Vlad (al lui Lechi) – fost Plutonier Major instructor la Scoala de Ofiteri de Rezerva de la Lipova, supravietuitor al sângeroaselor lupte de la Paulis, din toamna anului 1944, în care si-au pierdut viata aproape toti elevii Scolii. Dar contraofensiva germana a fost respinsa. Aron Vlad era comandant de pluton.

Toma Iancu – profesor, director al Scolii generale (1974 – 1980) si al liceului (1989 – 1998). I se datoreaza reînfiintarea, în 1989, a liceului, la început cu profil mecanic si minier, iar mai apoi cu profil de matematica – fizica. Cu o straduinta exemplara, a batut drumurile Bucurestiului de nenumarate ori, pâna când a reusit sa obtina toate aprobarile necesare.

   
Preotul Nerva Florea

 
Catre Preotul Nerva Florea :
"De patruzeci de ani ridici un plug sa ari cu el comete, secundele care ne fug si soarele desprins din pete, ca sa faci rana peste cer si loc, deschizatura pentru piroanele de ger din crucea de marmura, sa vina iar Isus la tine-n vis pe seceta, pe geruri, când e pamântul nearat si brazda are cercuri; o, Preot drag, o, preot sfânt binecuvânta-ma, cât înca singur mai îmi sunt pamântule, pamânta-ma!
NICHITA Scrisa de mana scribului Domnului, Nichita, care se numea Gheorghe Pitut."
 
 
 
  Strada veche din Ghelari  

Localizare Istoric Potential Turismul Primaria Informatii publice Transparenta decizionala SVSU Opinia cetatenilor Home